INDUSTRIA EXTRACTIVĂ

Industria extractivă include extragerea mineralelor existente în natură sub formă solidă (cărbune şi minereuri),

lichidă (ţiţei) sau gazoasă (gaze naturale). Extracţia se poate realiza prin diferite metode, cum sunt mineritul în

subteran sau la suprafaţă, exploatarea puţurilor, exploatarea zăcămintelor aflate în mări şi oceane, etc.

Această secţiune include activităţi suplimentare ce au drept scop prepararea materialelor brute pentru

comercializare, de exemplu, concasarea, măcinarea, curăţarea, uscarea, sortarea, concentrarea minereurilor,

lichefierea gazelor naturale şi aglomerarea combustibililor solizi. Aceste operaţiuni sunt adesea efectuate de

unităţile care au extras resursele şi /sau de alte unităţi situate în apropiere. Activităţile extractive sunt

clasificate în diviziuni, grupe şi clase în funcţie de principalul mineral produs. Diviziunile 05, 06 se refera la

extragerea combustibililor fosili (cărbune, lignit, ţiţei, gaze); diviziunile 07, 08 se referă la extragerea

minereurilor metalifere, diverse minerale şi produse de mină.

Unele operaţiuni tehnice din această secţiune, care privesc, în special, extracţia hidrocarburilor, pot fi

efectuate pentru terţe părţi de către unităţi specializate, ca servicii industriale, acestea regăsindu-se în

diviziunea 09.

Această secţiune exclude:

-prelucrarea materialelor extrase, vezi secţiunea C (Industria Prelucrătoare)

-utilizarea materialelor extrase fără o transformare ulterioară pentru construcţii, vezi secţiunea F (Construcţii)

-îmbutelierea apelor din izvoare naturale şi a apelor minerale din izvoare şi puţuri, vezi CAEN 1107

-sfărâmarea, măcinarea sau alte prelucrări a pământurilor, rocilor şi mineralelor, efectuate independent de

activitaţile extractive, vezi 239

-colectarea, epurarea şi distribuţia apei, vezi CAEN 3600

-pregătirea terenului (amplasamentului) pentru extracţie, vezi CAEN 4312

-prospecţiuni geofizice, geologice şi de supraveghere (observare) seismica, vezi CAEN 7112